* Ştim, din istorie, ce a însemnat marea criză economică mondială interbelică, mai puţin cunoscut, în schimb, fiind ce s-a întâmplat în acea vreme la Botoşani *
Lucrările „Starea economică şi raportul asupra activităţii Camerei de comerţ şi industrie pe anul 1927” şi cea similară pe anul 1929, editate de Camera de Comerţ şi industrie Botoşani (aflate actualmente în fondul de carte al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu”) dezvăluie, în detaliu, avatarurile acelui timp.
Scumpirea traiului
„Comerţul a avut de suferit înrâurirea crizei economice şi financiare, a crizei mijloacelor de transport şi greaua apăsare a impozitelor fiscale. Consumatorul ajuns la limita posibilităţilor de câştig de necontenita urcare a preţurilor se abţine de nevoe să cumpere. Comerţul stagnează din cauza scumpirei traiului. Un mic câştig pentru comercianţi a fost modificarea impozitului asupra cifrei de afaceri. Totuşi, comerţul a rămas năpăstuit prin dări mari, taxe vamale exagerate, taxe mari de transport ca şi de neîncrederea organelor fiscale. Datoriile negustorilor au devenit din ce în ce mai mari”.
Lipsa de capital şi de credit
„Industria a fost şi mai puţin favorizată de împrejurări. Întreprinderi bine întemeiate au avut de suferit din cauza crizei economice. Criza de consumaţie a adus o scădere a cererii de producţie care, pe lângă unele exigenţe ale lucrătorilor, cu lipsa de capitaluri şi lipsa de credit, au stingherit şi această ramură de activitate. În afară de înăbuşitoarea apăsare a impositelor, industria a rămas cu impozitul pe cifra de afaceri, ceea ce contribue la reducerea mijloacelor de restabilire, la care a contribuit şi nestabilitatea valutară, lipsa de credit şi lipsa mijloacelor de transport. Noul tarif vamal a venit în sprijinul unor industrii, fără însă să mulţumească pe toate. Dumping-ul îşi făcuse apariţia. Şomajul a început să se manifeste în unele industrii”.
Sinuozităţile industriei botoşănene
Documentul întocmit de Camera de Comerţ pentru 1927 relevă şi alte neajunsuri din perioada când criza economică era încă „în germinaţie”:
- cele trei fabrici de bere făceau cu greu faţă concurenţei bucovinenilor şi fabricilor din restul ţării;
- fabricile de zahăr sufereau „lipsa de vânzare a produselor”;
- industria sticlei o ducea greu din cauza lipsei materiei prime, a concurenţei produselor străine şi a mâinii de lucru „mereu în urcare”;
- industria tăbăcăriei, reprezentată prin şase fabrici mari, duce „lipsa materiilor ajutătoare la dubit, în special scoarţa fărămată”;
- industria metalurgică, „în floare altădată, astăzi este în complectă decădere”.
„Industriile mici şi anume: confecţiuni de haine, confecţiuni de umbrele, industria împletitului de răchită, paie, papură şi trestie, industria conservelor de carne, industria uleiului, a săpunurilor, a frânghiei, îşi duc viaţa greoi, desfăcându-şi produsele mai mult în regiunea Camerei şi luptând cu lipsa de numerar şi cu lipsa de credit. Industria casnică începe a fi părăsită din cauza lipsei de cumpărători, datorită preţurilor prea urcate precum şi a concurenţei făcute cu produsele altor regiuni”.
Agricultură în declin
Raportul Camerei de Comerţ Botoşani pe 1929 relevă şi starea dramatică în care se găsea agricultura botoşăneană: „Agricultorii mari şi mici se plâng de chipul cum averile lor s’au distrus şi se distrug încetul cu încetul după răsboi. Exproprierea înfăptuită din motive sociale cu sacrificiul proprietăţii mari nu a dat roadele aşteptate... Nu se vorbea înainte de răsboi nici de lipsă în producţiunea agricolă şi nici de calităţi inferioare, pentru că marea proprietate lucra ogorul în condiţiuni cu totul superioare. Sătenii agricultori neavând experienţa necesară, nefiind sfătuiţi şi neavând nici mijloacele materiale absolut trebuincioase pentru cultura raţională... am ajuns să avem producţia la hectar cea mai mică din toate ţările producătoare. Criza agricolă în loc să dispară, se accentuiază şi preţurile în loc să urce, scad mereu. Anul acesta, deşi mai îmbelşugat, situaţia este rea din cauza lipsei de transactiuni, datorată preţurilor ce scad mereu. Această situaţie s’a agravat şi din cauza datoriilor venite la scadenţă precum şi din cauza impunerii plăţii impozitelor, silind pe producător să-şi vândă produsul muncii lui cu preţuri derizorii. Agricultorul mic, care nu are rezerve de rezistenţă, a depreciat toate preţurile întrucât, pentru achitarea datoriilor şi a impozitelor, a eşit cu marfa la vânzare şi oferta fiind mare, preţurile au scăzut. Exportul stă pe loc, ruina bate la uşile proprietarilor şi ruinarea agricultorilor înseamnă ruinarea ţării”.
Neajunsuri mărunte, cu rol de „picătură chinezească”
Plângerile pe care le adresau botoşănenii Camerei de Comerţ din acea vreme scot la iveală şi alte necazuri cu care se confruntau, aparent minore, dar care puse cap la cap, accentuau starea de criză:
* „Primim regulat plângeri că se îngăduie, pe scară largă, exercitarea comerţului ambulant. Astfel ni se spune că acest comerţ, din cauza îngăduirii, se face fără jenă. Trăsuri, căruţe şi automobile, vin din oraşe îndepărtate – Bucureşti, Cernăuţi, Cluj, Galaţi, Iaşi etc – cu mărfuri de manufactură, galanterie etc şi fac o concurenţă neleală şi neomenoasă comercianţilor stabili, care plătesc toate dările, impozitele şi contribuţiile cerute pentru exercitarea comerţului lor. Cum legea comerţului ambulant nu s’a abrogat, vă rugăm să împiedicaţi exercitarea acestui gen de comerţ, care se practică în dauna comercianţilor şi a comerţului stabil”;
* „De câtva timp, autorităţile administrative au pus din nou în aplicare, cu toate rigorile, legea repaosului duminical care, dacă favorizează pe câţiva salariaţi, cauzează pagube însemnate comercianţilor. Am cerut şi cerem repaos rotativ pentru funcţionari, fără închiderea prăvăliilor, deoarece în toate oraşele de mărimea oraşului Botoşani, numărul funcţionarilor comerciali nu numai că este redus, dar orele de repaos nu au unde le întrebuinţa cu folos; iar în comunele urbane nereşedinţă de judeţ, funcţionari comerciali aproape că nu există. Cum consumatorii cei mai principali sunt sătenii, care nu-şi fac cumpărăturile decât după ce au desfăcut mărfurile aduse la târg, adică cel mai curând după ora 12, închiderea prăvăliilor la amiază nu numai că aduce stagnare în afaceri, dar alungă clientela sătească spre târguşoarele din apropiere care, nefiind comune urbane, nu li se aplică legea repaosului duminical”;
* „Unul din principalele centre ale judeţului Dorohoi, oraşul Mihăileni, a cărui prosperitate înainte era recunoscută, astăzi se găseşte într’o stare foarte critică. Transacţiuni comerciale aproape că nu se fac din cauză că toată lumea se duce în oraşul Siret. Una din multiplele cauze care au contribuit şi contribuesc la decăderea acestui oraş este şi ruperea legăturii de cale ferată care a existat între Siret şi Mihăileni... Vă rugăm să dispuneţi să se facă studiile necesare pentru repunerea în circulaţie a acestei linii, pentru promovarea intereselor economice a regiunii respective”;
* „Comercianţii importatori ni se plâng că impozitul de 2% asupra cifrei de afaceri nu se aplică numai la valoarea facturei şi în afară că la aceasta se adaugă şi spesele comerciantului, dar încă i se mai adaugă şi beneficiul în drept a lua conform legii speculei, adică 30% din valoarea facturei. Lăsând la o parte faptul că al nostru comerciant importator n-a ajuns niciodată să aibă un beneficiu de 30% asupra facturei, dar interpretarea aceasta dată legei asupra cifrei de afaceri măreşte acest impozit cu o cotă de aproape 0,50 lei”;
* „Patronii localurilor de consumaţiune ni se plâng de modalitatea constatării şi perceperii impozitului pe lux, care din punctul de vedere al formalităţii de vărsare, este foarte complicat. Fiecare local trebuie să aibă Carnete, cari în prealabil trebuesc vizate de Percepţii. Aceste carnete se dau în primirea chelnerilor, cari urmează a nota în ele consumaţia, liberând nota clienţilor. Cu cotoarele acestor carnete şi registrul special, patronii urmează a se transporta în fiecare lună la Percepţia respectivă unde, în urma amânărilor, bănuelelor de frustrare, ameninţărilor cu contravenţia etc, să li se verifice aceste carnete şi registre, după care apoi precedează la plată”.(Carmen Moraru, Monitorul de Botosani, Pagina de Remember)
