* În fondurile documentare ale Muzeului judeţean de istorie se păstrează câteva zeci de clişee fotografice realizate de Aurel I. Gheorghiu în perioada 1924 – 1925 *
În anii interbelici, Aurel I.Gheorghiu a realizat un mare număr de fotografii ale unor monumente istorice din oraşul şi judeţul Botoşani. O parte dintre acestea au fost utilizate ca material documentar de prietenul său, artistul plastic Marcel Olinescu în albumul ,,Botoşanii care se duc”, pe care l-au publicat împreună, în anul 1927. În fondurile documentare ale Muzeului judeţean de istorie se păstrează câteva zeci de clişee fotografice realizate de Aurel I. Gheorghiu în perioada amintită, o parte dintre acestea fiind developate pentru a da viaţă unei inedite expoziţii, găzduită de Muzeul Judeţean, în „Sala oglinzilor”. Ideea recuperării fotografiilor din clişee ce au peste opt decenii de existenţă îi aparţine istoricului Gheorghe Median.
„Câteva dintre ele au o deosebită valoare documentară”, declară muzeograful botoşănean. „Pe de o parte pentru că nu au mai fost reproduse niciodată, pe de alta, pentru că redau imagini inedite ale Botoşanilor interbelici: peisaje, oameni, edificii etc. Intrând în detalii, Gheorghe Median vorbeşte despre clădirea înfăţişând Teatrul „Mihai Eminescu”, ce „se remarcă în primul rând prin unghiul din care este fotografiată –lateral dreapta – fapt ce permite cuprinderea în cadru, a unei porţiuni din faţa clădirii şi a spaţiilor înconjurătoare.
Observăm că, în afara clădirii Liceului „Laurian”, din planul îndepărtat, în preajmă nu mai există nicio altă clădire care s-o concureze prin dimensiuni şi înţelegem de ce a fost atât de uşor de atins de cele câteva bombe aruncate deasupra oraşului, de către bombardierele germane, la 8 aprilie 1944”.
Tematică diversă
Excursia de la finele anului 1923, făcută în Ardeal de elevii Liceului ,,A.T.Laurian” conduşi de directorul I.V. Luca, este surprinsă de Aurel I. Gheorghiu într-unul din momentele sale: gara din Baia Mare.
„În faţa vagonului cu care au călătorit, profesorul I.V. Luca şi câţiva elevi marchează unul dintre punctele atinse, fotografia putând să-şi găsească locul într-o viitoare ediţie a Istoricului Liceului. Alte fotografii prezintă evrei, tineri şi bătrâni din Botoşani, Suliţa şi Bucecea, în ipostaze specifice, cu elemente de îmbrăcăminte şi aspect exterior inconfundabile cu ale oricărei alte etnii din judeţul Botoşani.
Fotografiile, dincolo de expresivitatea imaginilor, sunt dovada unui fapt de necontestat: existenţa unei populaţii evreieşti numeroase în oraşele şi târgurile judeţului, care şi-a marcat prezenţa în toate laturile vieţii materiale şi spirituale ale Botoşanilor, inclusiv, iată, în documente fotografice”, detaliază realizatorul expoziţiei.
Maiestuozitatea unei rezervaţii naturale
,,Stânca Doamnei” de la Ştefăneşti, cunoscută acum ca rezervaţie naturală pentru că pe suprafaţa ei creşte schivereckia podolica, plantă pe cale de dispariţie, ocrotită de lege, este locul unde în anii 1922-1930, arheologul N.N.Moroşanu a descoperit un depozit de resturi fosile, perfect conservate. „Acest fapt, ca şi legenda care spune că aici s-a odihnit, în drum spre Suceava, Maria de Mangop, soţia lui Stefan cel Mare, a făcut ca Stânca, numită şi Casa Doamnei, să fie un loc căutat de cei ajunşi la Ştefăneşti, printre ei aflându-se şi căpitanul Aurel I. Gheorghiu. Fotografia, cea mai frumoasă din câte i s-au făcut ,,Stâncii Doamnei” până acum, face dovada de necontestat a talentului de fotograf al lui Aurel I. Gheorghiu, putând ilustra cele mai pretenţioase lucrări dedicate Botoşanilor sub aspect istoric şi geografic. Ea înfăţişează o formaţiune calcaroasă, de un alb strălucitor, înălţată ca un pinten deasupra peisajului din jur, pe care-l domină cu înălţimea ei de 101 metri”, completează Gheorghe Median.
Fotograf, profesor şi literat
Biografia lui Aurel I.Gheorghiu vorbeşte despre un om cu un traseu existenţial sensibil peste medie: „S-a născut la Storeşti-Frumuşica, la 23 februarie 1894 şi a încetat din viaţă în anul 1976. A urmat cursurile şcolii primare în Suliţa, apoi cursurile Liceului „Laurian” şi pe cele ale Şcolii Superioare de Război. A fost profesor de istorie la mai multe şcoli militare. A conferenţiat la Universitatea populară de la Vălenii de Munte. Între anii 1937-1940, când a deţinut funcţia de şef de birou în cadrul Ministerului Propagandei şi Culturii, a iniţiat şi a realizat la Radio emisiunea „Ora premilitară”, la care i-a avut colaboratori, printre alţii, pe Nicolae Iorga, Ion Simionescu, Simion Mehedinţi, Dumitru Iov, Vasile Voiculescu şi alţii.
 |
| Împreună cu Nicolae Iorga |
A colaborat la numeroase reviste, printre care şi „Revista Moldovei”, care s-a editat la Botoşani între anii 1921-1926. A scris mai multe cărţi, printre care: „La hotarele Moldovei”-1923, „Pe drumuri basarabene”, 1923, „Cetăţi moldoveneşti de pe malul Nistrului”-1925, şi împreună cu Marcel Olinescu, albumul istoric „Botoşanii care se duc”-1927. A deţinut o colecţie de peste 4500 clişee fotografice cu imagini din toată România Mare şi a realizat în perioada interbelică mai multe expoziţii de fotografie la Bucureşti, Craiova, Turnu Severin, şi în alte oraşe ale ţării”, rememorează Gheorghe Median.
 |
| Stradă din Botoşani |
