luni, 23 ianuarie 2012

Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Botoşani îşi are “rădăcinile” în secolul XIX

În octombrie 1904, școala se mută în Casele Monoly (astăzi Casa Corpului Didactic). Foto: http://orasul-botosani.blogspot.com
În acest an, când colegiul botoşănean împlineşte 125 de ani de viaţă, noua versiune a site-ului (care de mult era într-o oarece amorţire) cuprinde şi un istoric, realizat de profesorul Mihai Matei, materialul fiind postat pe www.lme.ro În continuare, fragmente de interes din documentarea realizată de Mihai Matei, inspector şcolar general vreme îndelungată la Botoşani:
I. Înfiinţarea şcolii
• În 1870 oraşul Botoșani avea 39.941 locuitori, fiind depășit de Bucureşti, Iaşi şi Galaţi. Oraşul nu avea o şcoală secundară de fete; au funcţionat, în anii 1840-1897, un număr de 10 pensioane care şcolarizau, totuşi, un număr mic de fete, din „lumea bună”.
• În 1859 se înfiinţează în Botoşani un gimnaziu de băieţi, ce devine liceu în 1868. Spre sfârşitul sec. XIX, personalităţi de seamă ale orașului acţionează insistent pentru înfiinţarea unei şcoli secundare pentru fete.
• C. Gh Savinescu, directorul Liceului „A.T. Laurian”, membru în Consiliul Judeţean, este în fruntea acestor acţiuni.
• La 30 martie 1887, Comitetul Permanent al Judeţului Botoşani hotărăşte alocarea sumei de 15.000 lei pentru subvenţionarea Şcolii secundare de fete, care, după aprobarea ministerului, trebuia să ia fiinţă începând cu 1 septembrie 1887.
• La 4 septembrie 1887, Ministerul Instrucțiunii Publice, prin Ordinul nr. 11.983, aprobă înfiinţarea şcolii, stabilind şi încadrarea acesteia. Ordinul este semnat de ministrul Spiru C. Haret.
Şcoala funcţionează în cadrul Liceului „A. T. Laurian”, în clasa I reușind să intre, prin examen, 44 de eleve.
• Se închiriază apoi Casa Vasilievici, din Strada Sfinţii Voievozi. Aici funcţionează până în 1890, când se mută în casele Gheorghiade din strada Dragoș Vodă, nr.67.
• La 1 aprilie 1889, Externatul secundar de fete (cum se numea Şcoala Secundară), printr-un Ordin al Ministrului Instrucțiunii, Titu Maiorescu, trece la stat, nemaifiind în subvenţia prefecturii judeţului.
• În anul 1889 vine în rândul corpului profesoral doamna Elena Manu, pe catedra de muzică, transferată de la Externatul Secundar de Fete, Galaţi. Va fi un strălucit cadru didactic până la pensionare (multe referiri despre ea sunt în ziarul lui Scipione Bădescu, ”Curierul Român”).
• În anul școlar 1891-1892, Externatul, pentru prima dată, funcţionează cu ciclul complet.
• În 1892 se desfăşoară în Botoșani (la Laurian şi Externatul de Fete) o anchetă în legătură cu participarea elevilor la mişcarea socialistă.
• Doamnele profesoare Elena Manu, Ortensia Buzoianu sunt prezente cu concerte şi conferinţe în viaţa spirituală a orașului.
• La 26 octombrie 1896, Externatul se mută în Casele Arapu din strada Marchian.
• 4% dintre elevele care s-au înscris, în zece ani de funcţionare a şcolii, au fost eliminate, din cauza frecvenţei slabe şi a altor motive – exigenţa era necesară într-o asemenea școală de început.
• În mai 1899 s-a aprobat propunerea școlii de a se introduce uniforma școlară.
• Din 7 august 1898 se aplică Regulamentul Școlilor Secundare, „care interzice participarea elevilor la balurile publice, intrarea în cafenele sau taverne, participarea la întrunirile publice” etc.
• O altă profesoară de seamă este doamna Botez Calypso, care a predat limba română. Este autoare de lucrări de critică literară, publicând și poezii.
• La 28 august 1903 se înființează o clasă a V-a comercială. Acum este director Doamna Aglae Theodor, profesoară de istorie, soțul fiind secretar al Camerei de Comerț și Industrie a județului.
• În octombrie 1904, școala se mută în Casele Monoly (astăzi Casa Corpului Didactic).
• La 26 septembrie 1905, Externatul Secundar de Fete este vizitat de Regele Carol I, ca urmare a prezenţei Sale la marile manevre ce s-au desfășurat în Județul Botoșani.
• În 1908 Ministerul Instrucțiunii, împreună cu școala, hotărăsc ca Patron Spiritual al Unității să fie Regina Elisabeta, poeta Carmen Sylva, născută pe 16 decembrie. Începând cu această dată, până în 1947, ea va fi sărbătorită de școală, în această zi.
• Tot în 1908, se înființează o secție de gospodărie în cadrul școlii.
• La 18 decembrie 1912 școala este în doliu la vestea morții lui Spiru C. Haret. („Marele Ministru”, cum l-a numit N. Iorga).
• La 5 august 1915 s-a primit un ordin pentru amenajarea localului de școală, în vederea funcționării unui spital militar.
• Printr-un alt ordin al Ministerului, la cererea Societății „Mama răniților”, elevele școlii confecționează efecte militare, din materiale trimise de societate.
• La 18 februarie 1916, se transmite vestea morții Reginei Elisabeta.
• În 1916, în localul școlii, se organizează Spitalul Regional nr. 284.
• Școala funcționează temporar în Școala Comercială de Băieți, precum și în casa doamnei directoare Hortensia Buzoianu, din Str. Armeană nr. 11.
• Elevele școlii colectează suma de 1260 lei pentru nevoile armatei.
• În 1917 școala împlinea 30 de ani de existență, dar, fiind război, nu s-a sărbătorit nimic.
• În 24 iulie 1919, printr-un Decret-Lege, se hotărăște crearea Comitetelor Școlare.
• La 14 noiembrie 1919, se înființează Comitetul Școlar al Școlii, care va juca un rol deosebit de important. Scopul lui era strângerea de fonduri necesare reparării, dotării și cumpărării unor noi localuri de școală.
• În anul școlar 1919-1920 se înființează și clasa a V-a, școala căpătând un statut nou, cel de Școală Secundară de Fete, Gradul II (echivalent cu liceul).
• Doamna Netty Adam, harnică și pricepută, este numită directoare, în 1920. Acum apar și clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a, încheind ciclul întreg al școlii.
• În 1921-1922, se înființează Cohorta de Cercetașe, condusă de Doamna Netty Adam. Tot în această perioadă, sunt înregistrate rezultate excepționale, cu ocazia unor expoziții la nivel de oraș cu lucrări ale elevelor.
• Doamna Netty Adam participă la Alba Iulia, cu un grup de cercetașe, la actul încoronării Regelui Ferdinand și a Mariei, ca suverani ai României Mari.
• În 1922 se înființează în școală Secțiunea „Crucea Roșie a Tinerimii”, printre primele din țară.
• Școala organizează expoziții cu vânzare, tombole și spectacole cu plată. Scopul era strângerea de fonduri pentru construirea unui local de școală corespunzător.
• În vara anului 1923, se organizează o excursie de 15 zile în țară (evocată în Anuarul școlii).
• La 25 februarie 1923, s-a desfășurat, sub patronajul domnului director D. Vizanty, un ceai dansant în saloanele Palatului Administrativ, banii fiind donați școlii.
• Pe 16 februarie 1924, are loc un nou ceai dansant, în aceleași saloane, sub patronajul Ministrului Învățământului, Dl. Dr. C. Angelescu. Fondurile sunt donate, din nou, școlii.
• În 1928, prin Ordinul nr. 14471, din 3 septembrie, primit de la Inspectoratul Școlar al Regiunii Iași, Școala Secundară Gradul II se transformă în Liceu Tip C.
• În 1933-1934, în școlile din țară sunt folosite manualele de limbă franceză, elaborate de doamnele profesoare Charlotte Sibi, Gabriela Leonardescu și Olga Savinescu.
• În 1933, doamna prof. Gabriela Leonardescu editează revista „Gândul nostru”, cu participarea elevilor din clasa a VI-a.
• În anul 1935, Liceul „Carmen Sylva” participă cu dansuri și recitări la aniversarea a 20 de ani de la înființarea Teatrului „Mihai Eminescu”.
• Doamna prof. Elena Haralamb este directoare în perioada 1928-1943, fiind cea mai elogiată dintre directorii unității.
• În 1936, liceul cumpără, cu bani de la Comitetul școlar, localul ce aparținea „Societății doamnelor române” (actual strada Maxim Gorki).
• În 1928 a fost cumpărat, tot din fondul Comitetului școlar și cu un împrumut în bancă, localul „Casa Monoli”, pentru care se plătea chirie până la acea dată.
• În 1938, a avut loc aniversarea a 50 de ani de existență a unității (s-a amânat cu un an din cauza decesului doamnei profesoare Leonardescu, care a elaborat Monografia unității).
• La 15 aprilie 1938, are loc adunarea festivă la Teatrul „Mihai Eminescu”.
• La 8 iunie 1938, liceul participă la manifestările consacrate „Zilei Restaurației”.
• La 1 septembrie 1939 începe Al Doilea Război Mondial; în Botoșani vin refugiați din Polonia, liceul primind elevi în internat și unele noi persoane în schema administrativă.
• La 18 ianuarie 1941, școala a donat 10.000 lei pentru nevoile ostașilor români.
• Pe 12 mai 1941, liceul expediază cinci lăzi cu arhivă (cataloage și matricole), care ajung la Liceul Industrial de Băieți „Roșiorii de Vede”.
• Pe 5 iulie 1941, liceul va părăsi localul din B-dul Eminescu, care va fi ocupat de armata germană până în octombrie 1941.
• Cadrele didactice donează „Împrumutului Reîntregirii” suma de 50000 lei, după care toți profesorii oferă salariul pe o zi pentru colecta ce se făcea în vederea construirii „Palatului Invalizilor”.
• Doamna prof. Sabina Botez, specialitatea istorie, va înlocui din octombrie 1943 pe d-na prof. Elena Haralamb, directoarea școlii, care va muri la 18 ianuarie 1944.
• Pe 26 martie 1944, orașul Botoșani și personalul principalelor instituții se evacuează.
• Liceul „Carmen Sylva” se instalează la Cermei, județul Arad, după care se va muta la Pitești. În timpul acestei mișcări s-a pierdut arhiva liceului.
• La 20 aprilie 1945, liceul revine în Botoșani.
• Localurile liceului sunt distruse (vandalizate), iar banii pentru reparații lipsesc aproape în totalitate.
• Liceul funcţionează, pentru un timp, în incinta Liceului „A. T. Laurian”.
• Se caută bani (Dir. Prof. Maria Manolescu solicită Ministerului o sută de milioane, acesta alocând doar 10 milioane). Alte sume au fost colectate de Comitetul școlar.
Mai multe, pe www.lme.ro