 |
| "Regia" evenimentului: Carmen Moraru. In rolul de "Dragobete", Toni Andrei, de la Colegiul A.T. "Laurian". "Dragobitele" - propuse de Cristian Costachel. Un eveniment superb, de o naturalete aparte. |
Dar
sa scriu cateva picanterii, ce au premers sarbatoarea din iarna lui 2002... Mai
intai, nu vroia nimeni sa fie Dragobete! Promisiunea unei excursii la Parlament
a mai dezmortit spiritele si Toni Andrei a acceptat sa fie "Zeul
iubirii" pentru o zi...
In prealabil,
am scormonit pe Internet pe indelete, pentru a afla toate informatiile posibile
si imposibile despre Dragobete. Mai apoi, am sunat la o tipografie sa aflu cat
ar costa un ziar pe tema asta si mi s-a zbarlit parul cand am auzit pretul...
Asa ca...
Am
primit in dar un program “Publisher” de la Vali Racila si m-am instalat in fata
calculatorului din Cabinetul parlamentar unde eram angajata - decisa sa nu ma
ridic pana nu invat sa lucrez cu programul “exotic”, cum l-a denumit mai tarziu
un domn de la Consiliul Judetean... Si a iesit un ziar, chiar daca in format
A4, interesant... Doua colege – tehnoredactor mi-au apreciat munca, asa ca am
prins curaj si am repetat figura si cu alte ocazii...
Un
drum la “Rapsozi” a rezolvat si tinuta Dragobetelui, de la Dan Dobos primind
inclusiv un suman sanatos. Atunci am aparut eu pentru prima oara “pe sticla”,
vorba unui “ex-prefect”... Gina Poenaru voia detalii despre eveniment de la
Dana Pietraru, care nu stia ce trasnai urmeaza sa se intample, asa ca a trimis-o
la mine... Si uite asa am aparut eu la televizor, cu sumanul pentru Dragobete
in spinare, luptand cu emotiile pe care le-am perpetut de cate ori a mai fost
sa dau interviuri sau sa apar in emisiuni...
Cristian
Costachel a venit si el cu cateva fete frumoase, de mare ajutor fiindu-mi
Corina Croitoru, ce isi lansase la cei 18 ani pe care-i avea, nu demult, si o
colectie de moda. O Dragobita ce a facut cariera in modeling, castigand ulterior
titluri in competitii nationale de Miss, a fost Bianca Enea. Si Roxana Balauca,
una din Missele de la Copalau, a intrat in echipa...
Draguta
a fost iesirea de la Prefectura, cu Dragobetele si Dragobitele costumate ca
atare, “inarmati” cu ziare, cosuri cu ghiocei, inimioare autocolante si...
rujuri... Un copil tinut de mana de mama lui s-au uitat lung dupa Dragobete si
a remarcat, doct: “Mama, nenea acela are fusta!” Noroc ca n-a auzit Toni, ca nu
mai pleca pe Pietonal...
Ce s-a
petrecut acolo, vedeti in imagini... S-au desenat inimi pe asfalt, trecatori de
toate varstele fiind invitati in interiorul lor, sa se sarute... Dragobetele le
oferea concitadinilor flori, eu le dadeam ziare despre sarbatoarea ce se
petrecea pentru prima data la Botosani, iar Dragobitele lipeau autocolante
sub forma de inima pe obraz... Cand le-au terminat, au desenat inimioare cu rujurile pe
care le aveau in rezerva... Extrem de importanta era surpriza, ce se citea pe
fetele zambitoare ale trecatorilor...
Simpatica
a fost si “descinderea” la Starea Civila... Stiam ca e programata o cununie, a
unei romance cu un japonez... Am dat navala, iar Dragobetele si Dragobitele au
urat casa de piatra tinerilor insuratei... Mireasa si ai ei au fost destul de
calcati pe bataturi, in schimb mirele a fost incantat de urarile celor doua
fete frumoase, pe care le sorbea din priviri...
Totul
s-a terminat seara, in Discoteca “For you”. V-o mai amintiti... Am comandat un
tort in forma de inima si “echipa” a venit cu propunerea sa organizam un
concurs de dans, pe muzica populara. Imi aduc aminte si azi cu cat aplomb, desi
total pe de laturi, dansau tinerii hore, sarbe si ce-a mai fost.. S-au stabilit
niste invingatori, s-a mancat tortul la gramada, s-au impartit ghiocei,
sarutari...
A
fost o zi superba, pe care n-am mai incercat sa o reeditez, am venit cu alte
formule anii urmatori... E “un dat” al unui eveniment reusit, la care nu mai
poti ajunge cand il repeti, oricat te-ai stradui... De aceea e nevoie, mereu,
de altceva... In viata, in tot ceea ce faci...
