 |
| Foto:
|
Fascinaţi de
frumuseţea obiceiurilor, ce aproape dispar sau, chiar, au dispărut din ritualul
nunţii, membrii mai tineri ai Ansamblului ,,Cordăreanca” au fost protagonişti,
conduşi de muzica de fanfară a satului, la pregătirile de dinaintea
evenimentului sau la nuntă, în hora miresei. Evenimentul a ţinut de «Şezătorile de iarnă” şi a fost organizat
la Căminul cultural din Cordăreni.
Socrii, oameni ai
locului cu tâmplele albe, dar cu sufletul tânăr, au vegheat ca evenimentul să
se desfăşoare după tradiție.
Mai tineri, dar cu mare dragoste pentru păstrarea obiceiurilor locului, mai
ales pentru transmiterea lor, naşii (fam. Dumitraş), au întregit, alături de
frumoşii miri, imaginea unei nunţi tradiţionale de altădată. La evenimentul
anunţat din timp şi pregătit, odinioară, în cele mai mici detalii, erau
implicaţi toţi membrii unei aşezări. De la ,,staroste”, cel ce punea cuvânt
pentru viitoarea familie, care ,,ducea vorba” de la o familie la alta, pentru a
se evita discuţiile contradictorii şi eventual a scurta negocierile pentru
comuniunea celor doi tineri. Ca purtător de cuvânt, avea un rol deosebit şi,
binenţeles, făcea parte de cele mai multe ori din membrii uneia dintre familii.
Urmau apoi discuţiile directe între părţi (viitori socri), cu punerea faţă în
faţă a tinerilor pentru a-şi dezvălui sentimentele în faţa părinţilor. Se
discutau detaliile nunţii, se prindeau naşii, se tocmeau muzicanţii. Apoi se
dădea zvonul la biserică şi anunţul oficial. O emoţie constructivă cuprindea
întreaga comunitate, care avea darul să-i înveselească, să-i motiveze. Se punea
în balanţă dorinţa mirilor, ca purtători de cinste ai numelui familiilor din
care proveneau, ca viitori păstrători ai tradiţiilor şi transmiterea lor la
urmaşi. (Mariana Adăscăliței)
