Născut la Botoşani, la 20 august 1892, Octav Onicescu
(1892- 1983) este una dintre personalităţile proeminente ale ştiinţei româneşti
din secolul al XX-lea, numele său fiind legat în mod esenţial de matematică,
ştiinţă căreia i s-a dedicat şi pe care a îmbogăţit-o cu contribuţii originale.
El este creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, căreia i-a dat o
nouă axiomatizare, cu ajutorul noţiunii de „funcţie eveniment” sau „funcţie
sumă”, lui aparţinându-i, de asemenea, conceptul de „lanţ cu legături
complete”, cea mai importantă contribuţie românească la teoria
probabilităţilor, precum şi o nouă
variantă de mecanică, intrată în istoria ştiinţei sub numele de
„Mecanica invariativă Onicescu”. Este, de asemenea, întemeietorul şcolii
româneşte de statistică.
Opera sa ştiinţifică este cuprinsă într-un
impresionant număr de studii, publicate
în reviste de specialitate din ţară şi străinătate, precum şi în câteva lucrări
de anvergură, dintre care amintim: „Calculul probabilităţilor”-1956,
„Principiile teoriei probabilităţilor”-1969, „Numere şi sisteme
aleatoare”-1962, „Principes de logique et de philosophie”-1971 şi „Mecanica
invariativă şi cosmologică”-1974.
Profesor al Facultăţii de Ştiinţe din cadrul
Universităţii Bucureşti, membru titular al Academiei Române, membru de onoare a
unor reputate instituţii ştiinţifice din Europa, rector de onoare al Centrului
Internaţional de Ştiinţe Mecanice din Udine-Italia, membru al Comitetului
Consultativ al Centrului Superior de Logică şi Ştiinţă Comparată din Bologna,
Octav Onicescu a fost mai mult decât un ilustru om de ştiinţă. A fost un
reputat publicist, articolele sale, pe teme privind popularizarea cunoştinţelor
ştiinţifice, găsindu-şi locul în reviste de mare prestigiu precum „Natura”, pe
care a condus-o împreună cu Ion Simionescu, „Noua Revistă Română” şi „Ideea
Europeană” editate de Constantin Rădulescu-Motru, Revista de pedagogie, Revista
de filosofie şi în acelaşi timp, un remarcabil memorialist, calitate pusă în
evidenţă de cartea sa autobiografică „Memorii”, apărută în anul 1982, cu
prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani.
Gheorghe Median