Bisericile de lemn din judeţul Botoşani

http://merlinlx.files.wordpress.com

* în secolele trecute, în zona noastră s-au înălţat numeroase bisericuţe de lemn * unele au rezistat intemperiilor, altele „cedând” locul unor construcţii mult mai moderne *

Teritoriul românesc unde bisericile de lemn sunt la ele acasă e Ardealul. Acolo îţi ies în cale construcţii maiestuoase, ce par să sfideze orice logică constructivă. La Botoşani, arhitectura e mai domoală, detalii despre bisericuţele de lemn regăsindu-se în lucrarea „Botoşani, între Siret şi Prut – lăcaşuri de închinare şi evlavie străbună”, editată în 2005 de Direcţia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Botoşani. În prefaţa broşurii, Angela Paveliuc – Olaru, doctor în etnografie, detaliază caracteristicile arhitecturale: „sunt clădiri scunde, având planul asemănător cu cel al casei ţărăneşti, cu trei încăperi dispuse longitudinal şi adaptate nevoilor culturale. Fără turn adeseori, construite de cele mai multe ori din bârne în sistem „blokban”. Planul acestor biserici era alcătuit din pronaos, naos şi altar, iar din secolul al XVIII-lea apare pridvorul la unele din ele. Modeste, în aparenţă, bisericile de lemn din zona Botoşanilor prezintă în sistemele de boltire o mare varietate, în cadrul aceleiaşi biserici. Merită amintite în acest sens bisericile din Băluşeni, Schit – Orăşeni, Cerviceşti, la care se întâlnesc bolţile sub formă de calote sferice din fâşii curbe, unite în chei de boltă frumos realizate.

Măiestria meşterului moldovean s-a manifestat şi prin realizarea altor elemente de decor, întâlnite pe ancadramentul uşii de la intrare, aşa cum este cazul bisericii de la Brăeşti, frumos decorat cu 16 rozete dispuse în lanţ, cel al bisericii din Băluşeni, sculptat cu flori şi profile „în unghi”, sau cel al bisericii din Hilişeu – Crişan, decorat cu motivul rozetei îmbinat cu motive florale stilizate. Alteori, peretele despărţitor dintre naos şi pronaos este frumos decorat (bisericile din Brăeşti, Schit – Orăşeni, Cerviceşti, Hilişeu – Crişan). La frumuseţea de ansamblu a bisericilor din zona Botoşanilor contribuie şi acoperişul, atât prin forma sa, cât şi prin modul în care este aşezată draniţa. În exterior, bisericile de lemn din Dorohoi, Schit – Orăşeni şi Şerpeniţa au ca element de decor brâul median „în frânghie”.

Biserici dispărute

Pe site-ul Protopiatului Botoşani sunt postate o serie de informaţii despre bisericile din Botoşani, extrem de interesante fiind cele despre bisericile de lemn care nu mai există, în locul lor fiind înălţate altele, mult mai trainice:

* Biserica “Cuvioasa Parascheva” a fost fondată în 1816, în timpul mitropolitului Veniamin Costachi… Cu o condică de milă a început clădirea bisericii, care este zidită din cărămidă, pe temelie de piatră, în locul unei biserici de lemn, al cărui sfânt prestol a fost zidit şi acoperit cu tablă pentru conservare;    

* În partea de apus a cartierului care formează astăzi parohia „Sf. Ioan Botezătorul", în 1750 s-a început construirea unei biserici de lemn, acoperită cu şindrilă, în formă de corabie, cu patru geamuri mici şi un pridvoraş. Biserica a fost “ctitoria Aniţei Chiricesa logofeteasa”, dar cel care a terminat-o în 1777 a fost Hagi Ivanciu. Din construcţia amintită n-a mai rămas decât catapeteasma, care a fost donată satului Mândreşti din comuna Vlădeni;

* Pe locul unde este astăzi biserica „Sf. Ilie", în 1778 exista o biserică de lemn. Acest lucru reiese din Catastihul dat de Mitropolitul Calimah în anul 1778 breslei blănarilor din târgul Botoşani, prin care le aşează breasla şi-i întăreşte a-şi săvârşi praznicul de Sf. Ilie. Ctitorii actualei biserici sunt blănari din oraşul Botoşani. Ei dărâmă biserica din lemn şi în 1809 zidesc, pentru început, clopotniţa;

* Biserica “Duminica Mare”, a fost construită în 1838, alături de locul unde a existat până atunci o biserică veche din lemn, cu hramul „Sfântul Vasile";

* În 1832, Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi" se înălţa în „Mahalaua grecească" a oraşului.
La început, a fost făcută numai din bârne şi fără clopotniţă, iar primul ei ctitor este negustorul grec C. Gheorghiu, aşa cum menţionează şi pisania grecească a turnului bisericii O reparaţie serioasă s-a făcut în 1911, când i s-au întărit zidurile şi s-a înălţat plafonul cu trei metri;

* Biserică cu hramul „Sfinţii Voievozi” din Blândeşti a fost zidită din piatră şi cărămidă în 1848, în jurul altei bisericuţe mici din lemn de pe timpul călugărilor greci, care au slujit un timp aici;
* Sătenii din Cătămărăşti Vale îşi aduc aminte că pe locul unde este acum biserica exista un lăcaş de nuiele care s-a dărâmat în 1925. S-a ridicat apoi altă bisericuţă, tot din nuiele, care în 1970 s-a dărâmat, ulterior construindu-se noua biserică, sfinţită în 1973;

* În1891, la Huţani s-a construit o bisericuţă din lemn. Lăcaşul a rezistat până în 1965, când s-a hotărât construirea unei bisericuţe din zid. Preotul Vasile Lăzărescu de la Vlădeni şi credincioşii din Huţani au adoptat un plan, care prevedea ca vechea biserică să fie demontată pe fragmente şi în loc să se zidească cea de zid;

* Biserica „Înălţarea Domnului" din Tocileni a fost construită din lemn în 1861, iar în 1906 a fost reconstruită din cărămidă de către enoriaşi;

* În satul Cerchejeni a existat o bisericuţă din lemn, construită în 1765 de către Constantin Kogălniceanu, străbunicul lui Mihail Kogălniceanu. A fost mutată în 1912 în satul Talpa, după ce în anul 1901 a fost înlocuită cu biserica nouă.
* La Tudora, înainte de a se construi biserica actuală, au fost alte biserici din lemn, care s-au distrus una după alta. Înainte de a se risipi cea de-a doua biserică din lemn, în 1842 boierul Constantin Cantacuzino - Paşcanu a început zidirea unei biserici din piatră şi cărămidă, ce a fost finalizată de fiul său Lascăr Cantacuzino - Paşcanu.

* Biserica “Sfântul Nicolae” Bucecea, făcută din lemn şi zugrăvită în interior, a fost construită de credincioşi în zilele lui Alexandru Ipsilante Voevod (1787). În 1891 biserica putrezeşte şi se construieşte o altă biserică din cărămidă şi piatră. Catapeteasma a rămas de la biserica din lemn şi se află şi astăzi în biserica parohială;

*În 1861 s-a înălţat o biserică în satul Orăşeni Deal, de către boierul Ioan Caraiani. Pe la începutul anului 1900, la iniţiativa unor tineri, pe maidanul satului se înalţă o troiţă, iar mai târziu, în apropierea ei, s-a construit între anii 1937-1939, din scândură şi paiantă, bisericuţa cu hramul Cv. Parascheva din localitatea Orăşeni Vale.

Construcţii din lemn ce au învins timpul

* Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” din Prelipca, Văculeşti a fost construită în 1778, pe cheltuiala lui C. Stroici şi a soţiei sale, Anastasia. În 1926, lăcaşul de cult a fost restaurant pe cheltuiala locuitorilor;  

* Acelaşi hram are şi biserica din Hilişeu Crişan, construită în 1802 şi avându-l drept ctitor pe Vasile Curt. În pridvorul bisericii sunt sculptaţi doi balauri;

*O frumoasă biserică, ce poate fi văzută de cei ce merg de la Botoşani la Dorohoi, e cea de la Brăeşti, construită în 1745 şi ctitorită de Miron Gorovei;

* În satul Văculeşti a fost construită în 1712 o biserică cu pereţii din bârne, acoperite în 1868 cu scândură. Ctitori au fost Lupu Dascălul şi Nimerincul Ucraineanul;

* Biserica din bârne de stejar, cu hramul “Sfinţii Arhangheli” din Agafton, Curteşti, a fost construită în 1740, ctitor fiind ieromonahul Agafton. Pictura în frescă a fost executată de pictorul arhimandrit Vartolomei în 1956;   

* Biserica din bârne “Sf. Dumitru” din livadă, satul Ionăşeni, comuna Truşeşti, a fost construită în 1821, cu refaceri după 1827, ctitori fiind familia Balş;

* Biserica “Sf. Nicolae” din Havârna a  fost construită în 1795 pe cheltuiala lui Costache Ghica şi a preoţilor şi sătenilor;

* Lângă Schitul Zosin încă mai există biserica din bârne acoperite cu pământ, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. A fost construită în 1779 şi a fost ctitorită de Tudorache Başotă Şătrar. A fost renovată în 1943 şi are catapeteasmă pictată de Alexandru Zogravu;
* În mijlocul satului Băluşeni, în incinta vechiului cimitir, se află o biserică veche, cu hramul “Sf. Voievozi” construită în 1740 de Ioan Başotă. Este în formă de cruce, construită din bârne de stejar şi acoperită cu şindrilă. Unele reparaţii le face în 1952 preotul Simion Alexandrovici, iar preotul Vasile Acatrinei începe reparaţia capitală, care nu e finalizată nici astăzi;

* Biserica din Buhăceni e ctitorită în 1777 de Ştefan Donici. Este construită din bârne şi din lut, pe temelie de piatră. La început, acoperişul a fost din stuf, iar mai târziu din şindrilă, în prezent fiind acoperită cu tablă. Pereţii exteriori sunt căptuşiţi cu scândură, iar în interior peretele este tencuit cu lut şi zugrăvit. În 1870 s-a refăcut o parte din picturi, iar o parte s-au înlocuit;

* Biserica din Schit Orăşeni a fost construită în 1814, şi a avut ca primii ctitori pe Iordache Isăcescu cu maica sa Safta. Un timp aici au vieţuit călugări, după care au venit călugăriţe care au stat până în anul 1864, când schitul a fost desfiinţat. Reparaţii s-au făcut în mai multe rânduri, cea mai importantă fiind cea din anul 1895.