duminică, 26 februarie 2012

Superstiţii şi tradiţii de primăvară

Foto: http://www.rostonline.org
* Anotimpul în care natura se “dezmorţeşte” e unul bogat în “semne”, la care sunt atenţi în special agricultorii *
Primei zile, de 1 martie, i se spune “Mărţişor” sau ziua Babei Dochia, fiind cea care marchează intrarea în zilele Babelor. Se spune că după cum este vremea în această primă zi a anotimpului, aşa va fi toată primăvara, dar şi vara. După credinţa populară, detaliată pe www.folkromania.com, cine poartă mărţişor pe 1 martie va fi sănătos şi va avea noroc. Mărţişorul se poartă până în momentul în care înfloresc trandafirii sau vişinii. Atunci, firul roşu se pune pe un trandafir sau pe o ramură a unui vişin. În unele regiuni, mărţişorul se poartă atât cât durează zilele Babelor (sau până la Florii), când se scoate şi se agaţă de crengile unui copac. Se crede că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci când mărţişorul este aruncat după o pasăre, purtătorul va fi uşor precum pasărea.
Pe 1 martie nu se lucrează, pentru a nu o supăra pe Baba Dochia, care trimite timpul friguros. Prima zi de primăvară semnifică totodată şi intrarea în cele nouă zile ale Babelor (12 în unele zone). Femeile îşi aleg dinainte una din aceste zile şi cum va fi ziua aleasă, aşa va fi şi norocul lor (în altă variantă: aşa le este caracterul). În ziua de 1 martie, fetele se spală cu apă din zăpada topită, pentru a avea tenul curat şi luminos.
Anul Nou Agrar, în calendarul popular
Pe 9 Martie, de Macenici, se spune că Moşii bat pământul cu maiurile (mari ciocane de lemn), pentru a scoate căldura şi iarba din pământ şi pentru a alunga frigul. În fiecare an, pe 9 martie, femeile fac macenici din aluat (numiţi şi sfinţişori). În ziua de Macenici, tradiţia spune că omul trebuie să bea 40 de pahare cu vin (număr egal cu cel al Sfinţilor din Cetatea Sevastiei). Cine nu poate să facă acest lucru, trebuie măcar să guste vinul, sau să fie stropit cu acesta, căci vinul înseamnă sânge şi putere de muncă peste an. Tot acum se dă foc gunoiului strâns în curte, iar tinerii sar peste foc, pentru a fi sănătoşi în timpul anului. Aceste obiceiuri reprezintă de fapt o incinerare a iernii, fiind asociate cu venirea primăverii. Focurile apără oamenii şi animalele de spiritele malefice (şi gospodăria se afumă ritualic, cu o cârpă arsă, pentru a fi ferită de şerpi; în acelaşi scop, femeile împrăştie cenuşă în jurul casei).
9 martie  - Anul Nou Agrar în calendarul popular - este şi o zi propice pentru începerea aratului de primăvară. Se spune că pământul luat din prima brazdă este bun pentru farmece. În ziua de Macenici încep să sosească berzele, iar cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată primăvara.
Alexie, omul lui Dumnezeu
Alexie este stăpânul vietăţilor care în timpul iernii stau sub pământ, în scorburi, sub pietre sau în apă. Conform tradiţiei, pe 17 martie se deschide pământul (se va închide peste 6 luni, de Ziua Crucii, pe 14 septembrie) şi încep să iasă gângăniile. Dacă lighioanele încep să iasă din adăpost înainte de ziua lui Alexie, se spune că va veni din nou frigul; dacă ies după această zi, timpul va deveni din ce în ce mai cald. Pe 17 martie oamenii curăţă pomii fructiferi, curăţă ogrăzile şi dau foc gunoaielor, iar pescarii mănâncă dimineaţa un peşte viu, pentru a avea noroc. Este ziua în care încep să orăcăie broaştele. Un obicei spune că nu trebuie luat în mână niciun obiect ascuţit, întrucât omul va vedea numai şerpi în timpul anului.
Blagovestenia sau Buna Vestire
25 martie este o zi în care nu se munceşte, acesta fiind un păcat foarte mare. Tradiţia spune că, dacă faci mămăligă şi o arunci în apă, peştii vor muri, iar dacă aceasta este pusă pe pomi, ei nu vor mai rodi. Apa adunată din neaua strânsă în această zi are funcţii magice, femeile folosind-o în timpul anului pentru a se feri de boli. De Bună Vestire, oamenii bat clopotele şi fac mult zgomot, pentru a alunga spiritele rele. Pomii fructiferi sunt ameninţaţi cu securea, pentru a-i determina să rodească.
Cum va fi vremea în această zi, aşa va fi şi de Paşte. Se zice că acum începe să cânte cucul, chiar înaintea sosirii rândunelelor. În unele regiuni, vânătorii iau anafura de la biserică şi o pun într-o gaură făcută în pom, pe care o astupă. Ţintesc apoi gaura. Dacă glonţul nimereşte anafura, va curge sânge, iar vânătorul respectiv va fi un ţintaş bun în timpul anului.
Îndeletniciri magice, la vreme de primăvară
În “Calendarele poporului roman” (lucrare semnată de Antoaneta Olteanu şi apărută la Editura Paideia, Bucureşti) sunt enumerate tot felul de practici magice, pe care cu greu le putem ignora - bună parte din ele - oricât am fi de moderni:
- Când auzi tunând întâia oară primăvara, să te baţi cu o piatră pe frunte, că nu ai durere de cap peste an;
- Când se porneşte primăvara plugul la arat, se înconjură el de trei ori mai înainte de a ieşi pe poartă, cu tămâie, busuioc şi apă sfinţită, cu care se stropesc el şi vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite;
- Primăvara, când scot întâi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roşu de coadă, că pe vita care are roşu nu o poate nici deochea, şi nici cel rău nu se poate apropia de ea;
- Se crede că este bine a pune, primăvara, când se trage cu plugul prima brazdă de arătură, pe brazdă pâne şi sare, ca să aducă câmpul mult rod;
- Din seminţuri să nu dai primăvara nimănui până ce nu-i pune tu întâi din ele, că-ţi dai norocul la roade şi nu se fac;
- Primăvara, cine aude întâi brotăcei cântând, să se dea de trei ori peste cap, ca să nu fie anul secetos;
- Dacă vezi pentru prima dată numai o rândunică, toată vara vei fi singur. Când vezi întâia dată rândunele, să te speli repede pe obraz cu apă sau cu lapte, pentru a nu avea pete sau aluniţe;
- Primăvara, cine se va scălda mai înainte de a mânca caş, toată vara îl va prinde frigurile; - Primăvara, podgorenii leagă câteva viţe de vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferite de piatră;
- Primăvara, cine vede şerpele întâi să şi dea osteneala să-l ucidă, căci, omorându-l, îi ia puterea; iar de va scăpa, şerpele ia puterea omului.
Semne de prosperitate
- Încotro tună primăvara întâiaşi dată, în acea parte s-or face pâinile mai bune;
- Când auzim primăvara tunând întâiaşi dată la sfinţit, va fi an bun, roadă îmbelşugată, iar de va durdui mai întâi dinspre răsărit, va fi veac bun;
- Primăvara cine vede întâi berze şi rândunici în zbor, în acel an va face călătorie; iar de va vedea şezând jos, nu va face în acel an niciun drum. Când vezi barză întâi pe sus, tot anul vei fi sănătos; iar când o vei vedea pe jos, tot anul vei fi bolnav;
- Primăvara, cine va vedea cocori întâi să-i numere; şi câţi vor fi, atâţia ani va mai trăi;
- Când vezi rândunele zburând pentru întâiaşi dată în primăvară, eşti sănătos peste an;
- Dacă aude cineva primăvara pentru prima dată cucul cântând şi are mulţi bani în pungă, apoi se crede că va avea tot anul. Când îţi cântă cucul în dreapta îţi merge bine. Când ţi-a cânta cucul în faţă, are să-ţi meargă bine tot anul;
- De vei vedea întâi primăvara miel alb, tot anul vei avea inimă bună; de vei vedea negru, inima-ţi va fi neagră.
Semne nefaste
- Când vezi întâia oară, primăvara, numai un singur cocostârc, vara aceea ai să fii singuratic; iar de vei vedea mai mulţi, ai să fii tot cu mulţi. Se crede că dacă vede o fată, primăvara, pe când sosesc cocostârcii, numai un singur cocostârc, ea în acel an nu se va mărita;
- Când aude cineva primăvara o rândunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an;
- Când îţi cântă cucul în stânga nu e bine. Când auzi cucul întâia oară şi eşti bolnav, atunci bolnav vei fi toată viaţa. Când cântă cucul aproape de casă, e semn de moarte. Când cântă cucul aproape de casă, ai să te muţi de acolo.
Starea vremii
- Dincotro vin primăvara întâia dată ploile, dintr-acolo vor veni peste toată vara;
- Tunetul de primăvară, pe când este încă omăt, se ţine semn că vara va fi grindină multă; - Primăvara, unde tună întâi, acolo va şi ploua întâi;
- Dacă vin odată mai mulţi cocostârci, primăvara va fi furtunoasă şi ploioasă;
- Dacă primăvara rândunelele şi cocostârcii se întorc de timpuriu, e semn de primăvară timpurie şi statornică;
- Pomii înfloriţi de timpuriu înseamnă secetă peste an;
- Primăvara ploioasă anunţă vară secetoasă.