Înaintea Sărbătorilor Pascale, am căutat cu disperare o imagine pe Internet cu străvechiul zolitor sau cu un măngălău... Ei bine, n-am găsit nimic! Până pe 15 iunie a.c., când am fotografiat ceea ce se vede în imagine - într-un sat botoşănean. Nu într-un muzeu în aer liber, ci în ograda unor semeni ce trăiesc în mileniul III. Şi care-şi duc traiul tihniţi, fără bătăi de cap că maşina de spălat ultimul răcnet s-a stricat sau că s-au terminat banii de detergent. Pentru necunoscători, preiau şi explicaţia din DEX pentru ceea ce vedeţi în imagine: "MĂNGĂLĂU, măngălaie, (Reg.) Obiect de lemn, lung (si dreptunghiular), cu suprafaţa ondulată, pe care se freacă rufele la spălat sau cu care se netezesc rufele de pânză groasă. - Din magh. m'angol'o".
