Comunitatea israelită din târgul Săveni a înregistrat o
creştere importantă de-a lungul secolului al XIX-lea, evreii aşezaţi aici
găsind condiţii prielnice pentru dezvoltarea activităţilor comerciale şi
meşteşugăreşti. Monografia semnată de prof. Constantin Cojocaru, „De-a lungul
anilor: dascăli şi elevi”, Botoşani, 1996, consemnează acest lucru: astfel,
dacă în recensământul din anul 1831 erau înregistraţi 71 de evrei, conform
recensământului din anul 1894, din totalul de 3079 locuitori ai târgului
Săveni, populaţia de religie mozaică era de 1698 locuitori, reprezentând 54,14%
din totalul populaţiei.
Până la apariţia Legii instrucţiunii din 1864 când
ministerul hotărăşte să funcţioneze numai şcolile autorizate de guvern, copiii
evrei studiau în mici şcoli particulare ce funcţionau fără autorizaţie în
cadrul cărora belferii (învăţătorii) predau în limba ebraică, învăţământul
având un caracter religios.
Profesorul Constantin Cojocaru menţionează în monografia
dedicată învăţămânului săvinean faptul că: „şcoala primară israelito-română din
târgul Săveni a fost autorizată de către Ministerul Instrucţiunii Publice în
anul 1902, dată care se păstrează înscrisă şi pe construcţia şcolii. Până în
anul 1904 şcoala a funcţionat în casele închiriate de la d-ra Raşela Sigal. Prin
munca depusă de primul director al şcolii, Iacob Siegler şi de Iacob Misleman,
şi cu concursul bănesc al societăţii Jewisch Colonisation Asociation s-a
construit un local modern cu patru săli de clasă, foarte spaţioase, un hol mare
şi o cancelarie. Şcoala era întreţinută de comunitatea israelită din Săveni şi
din subvenţiile acordate de J.C.A. În totalul existenţei sale, Şcoala primară
israelito-română a funcţionat cu aproximativ 180-195 de elevi până după criza
economică din 1929-1933, când populaţia şcolară a cunoscut o uşoară dar
continuă scădere”.
Din cauza deportării evreilor şi şcoala israelită din Săveni
şi-a încetat activitatea între anii 1941-1944. În ultimul an de existenţă
1947-1948, şcoala a funcţionat cu patru învăţători şi 106 elevi înscrişi. (George
Lucian) Sursa: www.interactiunietnice.ro
